Când crezi ca te amuz

Mă iei de mână, m-aduci pe-al patului mal iar
Mă-ntinzi uşor pe spate şi-mi spui că-i joc de-a viaţa
E joc... e joc de-a mea şi de-a ta, dar nu de simţire ci de adormirea ei.

Surâzi când îţi spun asta, mă crezi nebuna ce caută să se amuze de mina ta surprinsă

în jocul morţii am intrat si eu
căci viaţă nu poate fi când pantecul ţi-e străbătut de viaţă
când laşi pe lume viaţa tu hotaraşti să mori
semnezi voluntar moştenirea trupului tău.

Urmaşul meu mi-e moartea
oricat de dulce-ai spune că am adus lumina...
... eu stiu.